Continuare : ” să dau celor întristaţi… o cunună împărătească în loc de cenuşă, un untdelemn de bucurie în locul plânsului…” Isaia 61:3….” Căci chiar dacă smochinul nu va înflori, viţa nu va da niciun rod, rodul măslinului va lipsi, şi cîmpiile nu vor da hrană, oile vor pieri din staule, şi nu vor mai fi boi în grajduri, eu* tot mă voi bucura** în Domnul, mă voi bucura în Dumnezeul mîntuirii mele; Domnul Dumnezeul este tăria* mea; El îmi face picioarele ca ale cerbilor**, şi mă face să merg pe înălţimile mele†” Habacuc 3:17-19
Supravieţuind unei crize şi transformarea acesteia în creştere înseamnă ajustarea gândurilor şi dezvoltarea a noi crezuri despre viaţa ta. E dureros să fi îngropat în realităţile crizei, dar aşa cum temperatura crescută este un prim pas necesar spre vindecare, știind ca o poti trata, tot asa a face faţă realităţii este primul pas spre reîntregire. Cei care cresc în urma unei crize învaţă care speranţe, visuri şi aşteptări sunt încălcate de acest eveniment.
– În primul rând identifică unde este necesară munca de reparaţie, apoi dezvoltă o strategie pentru viitor. De multe ori ai sentimentul că “nimic nu va mai fi ca înainte” este ceva ceva normal! FITI SIGURI DRAGII MEI, CA TOT ASA VA FI CU NOI TOTI, DUPĂ TRECEREA ACESTEI PANDEMII, CHIAR SI IN DOMENIUL NOSTRU SPIRITUAL , BISERICESC! Poate chiar va trebui sa faci ajustări în modul cum lucrezi, unde îţi petreci timpul liber, şi cum te relaţionezi familiei şi prietenilor, fraților si surorilor de credintă!
– Aminteşte-ţi, ca este în natura crizei să îţi scuture lumea ta stabilă. Dar de asemenea te obligă să pătrunzi adânc în tine, să găseşti izvoare adânci de energie, curaj şi speranţă, despre care nu ştiai că există, sunt puse de Creator in ființa ta, cu atat mai mult faptul ca Il ai pe Domnul in tine!
– Poate nu te simţi curajos sau plin de speranţă. chiar acum, dar asta nu înseamnă că aceste lucruri nu sunt acolo la îndemâna ta! Chiar dacă azi nu ai tărie, poţi să-L chemi pe Acela ce are. “Doamne, Tu eşti stânca mea, cetăţuia mea, izbăvitorul meu! Dumnezeule, Tu eşti stânca mea, în care mă ascund, scutul meu, tăria care mă scapă, şi întăritura mea.” (Ps. 18:2)
CAND INCEPE VINDECAREA TA INTERIOARĂ ? Ea începe atunci când renunţi sa mai privești înapoi , la speranţa pentru un ieri mai bun făcând primul pas spre un mâine mai bun! Dumnezeu a promis ca El ne va da un viitor si o nădejde, fiind exact ceea ce avem nevoie in momentele de crize.
UN MOTTO IN CONSILIEREA CRESTINA SPUNE : “NU FA NICIODATA DIN EȘEC ( CRIZA ) UN MONUMENT, FA UN MOMENT”. EȘECUL NU ESTE NICIODATĂ GROPARUL TAU, CI POATE FI PROFESORUL TAU! ( John Maxwell)
Aceasta înseamnă sa nu lași ca acea criza, încercare , circumstanța neplăcuta sa devină un munte, un monument care se va interpune intre tine si Dumnezeu. Viața este în procent de 10 % ceea ce ni se întâmplă!
